cutia cu pereti de cer

cutia cu pereti de cer

sâmbătă, 28 februarie 2015

Ce loc mai au cărțile în familiile moderne de astăzi ?


Astăzi, pe la prânz, am scos buburuza mică pe afară. După ce mi-am făcut cumpărăturile de la taraba cu legume, ne-am abătut din drumul spre casă pe la locul de joacă.
Mă așteptam sincer să găsesc mai mulți copii în parc, la acea oră. Probabil că vântul care bătea nu a convis prea mulți părinți să iși scoată prichindeii afară. Numai bine pentru noi, căluțul galben și leagănul pentru pici erau libere și nevânate. Așa că ne-am făcut încălzirea în leagăn, pentru a putea vedea și inspecta tot parcul. Fiica mea, atunci când ajunge în parc, nu mai știe de mamă sau de tată, ochii ii sclipesc numai după copii.... mai mari, bineînțeles. 
Așa și azi, după inspecția riguroasă a parcului, inventarierea mingilor și identificarea grupurilor de copii, și-a fixat privirea la domnișorica de lângă noi, care se sprijinea de bara de susținere a leagănului, butonând telefonul și fredonând o melodie:

"La-la-la,
Hai să schimbăm poziția,
......
Hai să facem nani,
Să ne luptăm în pat
Ca dacii și romanii."


Întâmplător, auzisem această hâhâială (ca să mă exprim frumos) pe un post de muzică și am realizat imediat cărei dive aparțin versurile. Tocmai din acest motiv am și rămas cu gura căscată, auzind-o pe fetița de maxim cinci-șase anișori fredonând așa ceva. Pentru că dacă nu făceam imediat asocierea cu mesajul hidos al cântecului, aș fi trecut, cu siguranță, cu vederea ingânarea fetiței. 
Buburuza mea însă, de data asta, a rămas nepoluată, pentru simplul motiv că e prea mică să înțeleagă. La cele paisprezece lunițe, lumea ei se traduce prin mesaje simple: mama și tata; pisica, elefantul și porumbeii; apa, mingea și cărticelele. Dar am toate motivele să mă tem că nu voi putea ține piept societății pline de cenușă, în care am aruncat-o încă din clipa nașterii ei. 

Mă bazez doar pe umărul unui soț și tată responsabil, alături de care încerc să aprind felinare spre alei pavate cu bun gust, seninătate, voiță, culoare și autenticitate. Sunt valori cu care noi am crescut, care ne-au consolidat (pe lângă cei șase-șapte ani de acasă) dezvoltarea personală. Sunt valori găsite în miile de pagini citite (mai forțat) în gimnaziu, (cu interes) în liceu,(avid) în studenție, (cu încredere) în perioada actuală de parenting.
Nici unul dintre noi doi nu a devorat biblioteci și nu a renunțat la o cafea, alături de prieteni, ori la o plimbare de weekend. Dar am citit (și continuăm să citim) de dragul timpului de calitate câștigat, de dragul emoțiilor născute sau a răspunsurilor descifrate, din plăcerea firescului sau iluzia irealului. Iar acum, încercăm să descoperim, prin copilul nostru, inocența cărților de poveste, de chiot și culoare. 

Nu ne judecați ca fiind vechi, ai altor timpuri! Nu ne dorim copii de Cambridge (dacă s-ar întâmpla însă, ar fi o performanță minunată), câștigători de olimpiade sau șefi de promoție. Vrem doar copii spontani și naturali, care să se dezvolte ca adolescenți plini de viață și responsabili, pentru a ajunge apoi adulții cu coloană vertebrală pe care ni dorim. 

Cum ducem la bun sfârșit acest proiecte de părinți implicați în calitatea vieții?
Cel mai bun exemplu este propriul exemplu. Citeam mai demult că "un copil fericit, este un copil cu părinți care citesc". 
Dacă pe rafturile casei mele sunt tabloide cu dive (ca să mă exprim frumos), cu siguranță mesajul transmis copiilor este de superficialitate și falsitate. Fiica mea va ajunge să creadă că doar tocurile, buclele și talia de viespe vor defini o fată frumoasă, adevăratele valori fiind îngropate de interesele comerciale ale unei societății fade.

E datoria mea, ca mamă, să îi descopăr paginile de cărți ca pe niște dicționare de imaginație și libertate. Să descopere că Lorelei, Jane Eyre sau Elizabeth Bennet erau frumoase, într-un sens în care astăzi nu se mai înțelege. 


E datoria mea, ca mamă, să echilibrez plușurile și prințesele-păpuși cu cărți de colorat în care ar putea descoperi povești cu prințese și cai zburători. 

E datoria mea, ca mamă, să înlocuiesc țipetele de la televizor cu timp de calitate, îmbrățișări și jocuri creative. 

Și nu în cel din urmă rând, e datoria mea să îi asigur accesul spre universul cuvintelor alese, pentru a putea fi capabila, atunci când societatea o va polua, să discearnă valoarea. 



Iar acum tu,  părinte de domnișorică trendy , cum ai de gând să te implici ca să ghidezi personalitatea copilului urâțit de avalanșa de versuri proaste? 


joi, 26 februarie 2015

Povestea unei campanii de succes (SMS București - partea a doua)


Mentionez din start că acest blog nu are culoare politică. Articolul de față este scris ca inspirație pentru proiecte/campanii de succes.

Am început să vorbesc într-un alt articol despre impactul întâlnirilor (organizate de revista Biz) dintre companii/agenții și bloggeri și direcția colaborărilor pentru 2015.

Una din ideile centrale, pe care s-a punctat încă de la începutul Summit-ului, a fost convertirea celor care administrează pagini de media (acei freelanceri omniprezenți și omnipotenți pe toate rețelele de socializare, la petreceri sau evenimente, cu abilități in photoshop, webdesign, montaj video sau orice altceva) în Social Media Manageri , capabili să performeze ca niște adevărați profesioniști ai marketingului.


O poveste frumoasă, despre performața unei comunicări potrivite și a unui conținut personalizat, toate atribite unei comunități receptive și active, ne-a adus Vlad Tăușance, Strategic Planner, People & People, la întalnirea din 18 februarie 2015. Pentru a înțelege mai bine ceea ce urmează să citiți, vă spun că, Vlad Tăușance este cel care s-a ocupat de strategia online și de elementele creative ale campaniei lui Klaus Iohannis.


Filozofia pe care a urmat-o, a fost să gândescă asemeni unui designer:

- înainte de a acționa, întreabă comunitatea ce vrea ;

- identifică dorințele acesteia prin cât mai multe întrebari ;
De exemplu, s-au realizat sondaje în rândul comunității active, de tipul asocierilor (Dacă președintele ar reprezenta o marcă de mașini , care ar fi aceea? Dacă președintele ar reprezenta o culoare, care ar fi aceea? Dacă președintele ar reprezenta un font, care ar fi acela? etc.)
Răspunsurile obținute au fost: Mercedes, gri, font meta,...  nu-i așa că începem să vedem corespondența cu imaginea candidatului promovată în campanie?

- perceperea membrilor activi ai comunității ca pe niște microlideri  (aceștia, pe parcursul campaniei, s-au dovedit mai importanți decât macroliderii pe care s-au bazat alți candidați);

- ținta precisă (profilul microliderului: utilizator de Facebook activ, cu vârsta cuprinsă intre 18 - 35 ani, cu aproximativ 500 de prieteni, implicat în campanii sociale și interesat de viitorul țării sale) ;

- viteza de reacție (momente ale campaniei electorale, transpuse rapid prin reacții video, care strângeau mii de vizualizări pe Facebook) ;

- competența echipei (echipa de coordonare a avut șase membri, dar fiecare a reprezentat o echipă în sine) ;

- percepția de start-up (reducerea birocrației și a procedurilor, neimplicarea oamenilor din partid, eliminarea influentelor venite din partea specialistilor, părăsirea ideilor "simpatice", dar fără impact în comunitate și menținerea celor care aduceau audiență și implicare benevolă ,  lipsa mesajelor politice demagogice) ;

- mesaje de tip deadline ( "Mai avem patru/trei/două zile să facem România bine!) ;

- mulțumiri (deja celebra replică " Ați scris istorie! Pentru prima dată, online-ul a făcut diferența! ")
Acest mesaj a fost folosit de Vlad Tăușance și în cadrul Summit-ului, precizând de câteva ori, că echipa lui nu a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie, ci bătălia în on-line.


miercuri, 25 februarie 2015

Haiku





*
mere-aburinde - 
mama coase pe ie 
boabe de vâsc

*

bătăi de aripi - 
pe bănci se-așează bruma
sub felinare

*

pescar bătrân - 
fire de iarbă crudă 
pe lacul înghețat 

*

rouă de gheață 
pe florile de cireș  - 
pendul fără ceas

*

mirosind a prunc -
părul femeii bălai 
se prinde în flori 

*

porumbe negre
și chiote de copii - 
mama în prag









Surse:http://culinar.bzi.ro/mere-coapte-cu-stafide-video-7669https://alexandrone.wordpress.com/tag/zapada/http://www.momentozero.eu/?p=1802

marți, 24 februarie 2015

Dimineți cu soare

Am așteptat să se deschidă ușa dormitorului ca sa ii pot citi pe chip bucuria unei noi dimineți cu soare. Cred că nici nu și-a dat seama că a trecut de mult de nouă. De obicei, la șapte jumătate mă mângâia și îmi pregătea gustarea. Acum însă ceva s-a schimbat.
O privesc printre șuvițele rebele cum se întinde pe vârfuri, fredonând ceva. Își ia halatul de mătase, trecând pe lângă mine fără să-mi zâmbească. O urmăresc legănându-se ca o balerină cum pregătește cafeaua.
Oare dacă mă urc pe scaun, își va aduce aminte de mine? Mirosul de cafea a început deja să trezească fiecare colțișor al casei. O privesc în tăcere cum își toarnă licoarea aromată în cană, dar înainte de a lua prima înghițitură, se întoarce spre mine și mă ia în brațe. E din nou Ioana mea! Cu mângâieri și vorbe.


Fără să îmi dea drumul, se întinde după plicul meu cu ton și creveți. Hmmm, numai pisică să nu fi în astfel de momente! Pentru mine, o porție de pește are efectul cafelei tari pentru adulți, în diminețile mahmure. Ce-mi pot dori mai mult de la o dimineață de februarie alături de Ioana mea?

Se face liniște: eu mă așez lângă bolul plin, iar ea se așează pe fotoliul de masaj, cu cana fierbinte între palme. L-a înghesuit tot în bucatarie, pentru că aici ii place să petreacă cel mai mult timp. Și în plus, e destul loc doar pentru noi două. Când se așează pe fotoliu să se răsfețe cu un masaj, știe cât de mult îmi place să torc pe picioarele ei. Deși îmi amintesc că atunci când l-a comandat de pe internet nu am fost tocmai încântată, mi-am propus să nu-i refuz un așa răsfăț. Când stăpânul este fericit, cu siguranță și ție îți este bine.

Doar că fericirea Ioanei din dimineața asta, mă pune mai mult pe gânduri decât să mă bucure. Și iată că presentimentul meu primește confirmare. Înainte să termin de înghițit ultima bucățică de carne, interfonul începe să sune. Ioana apasă grăbită telecomanda pentru a opri masajul, nimerește grăbită papucii smotociți și aleargă spre ușă. O voce groasă mă face să-mi treacă un fior de pe spate până în vârful cozii.

În două minute apare în fața ușii un domn înalt, cu perciuni adânci și geacă de piele. În brațe are un buchet mare de lalele și un motan. Panica mă cuprinde ca un clește. Abia dacă mai observ sărutul lui pe obrazul Ioanei, pentru că nu-mi pot lua ochii de la intrusul patruped. Cu ce drept apar cei doi la ușa noastră? În acest apartament nu e loc pentru încă un animal de companie și Ioana știe bine acest lucru. Cu un ochi ii pândesc pe cei doi îmbrățișați, iar cu celalalt încerc să îl scanez pe nou-venit, care fără sfială pășește spre mine. Se oprește o clipă, își întinde mustățile și face un salt tocmai pe scaunul de bucătărie, pe care obișnuiesc eu să stau.

- E de piele. Și eu am unul identic, dar negru. Îl ține Dorian lângă fereastră, ca sa vadă Dâmbovița când își bea cafeaua.
- Te rog să cobori de pe scaunul meu. De ce dai buzna așa în bucătăria noastră? Cine sunteți voi?
- Dorian a zis că ar fi timpul să își mai comande unul, mai ales acum că fata se va muta la el. Noroc că oamenii ăștia de la Constanța trimit coletul destul de repede, îl poți primi chiar a doua zi.
- Despre ce vorbești tu aici?
- Tu nu ai auzit de cel mai mare magazin online de scaune?
- De unde ai apărut tu și al tău Dorian? Ce vreți de la Ioana?
- A, da, Ioana! Simpatică fată, cred ca ne vom înțelege de minune.
- Ioana e a mea și nu se mută de aici! Te rog să cobori!
- Știi, mi-ar plăcea să îmi poată comanda și mie unul alb, așa ca al tău. Blana mea lucioasă ar face un contrast bun cu un astfel de scaun.
- Blana ta nu se potrivește deloc în această bucatarie, te rog să îți iei prietenul cu perciuni lungi și să ne lăsați să ne bucurăm de cafea de dimineață!

Dar aruncându-mi privirea spre Ioana în căutarea unei explicații salvatoare, o zăresc cum își încolăcește brațele de gâtul necunoscutului. Zâmbetele lor zgomotoase mă sperie și mai tare. Oare chiar să aibă dreptate motanul acesta încrezut, care s-a instalat fără drept în bucătăria și în viața noastră? Oare chiar s-a îndrăgostit draga mea prietenă?

Mă cuibăresc în fotoliu ei, așteptând să își amintească de mine și să îmi explice cum se va schimba ritualul nostru de dimineață. Îmi imaginez deja cum vom împărți aroma tare de cafea în patru, iar momentele mele de tandrețe cum vor fi furate de acest necunoscut. Unde mai pui că vine la pachet și cu un motan vorbăreț și expert în cumpărături online.

Ah! Mi-e dor de liniștea noastră în bătaia soarelui, de palma ei caldă peste blana mea, de jocurile noastre, de mâțișori. Mi-e somn, mi-e atât de somn! Vreau să închid ochii și să dispară tot ce nu face parte din povestea noastră Fotoliul ăsta are ceva magic, mă fură din prezent și mă aruncă în visare... Ce bine se doarme în poala Ioanei! E atât de liniște! Doar eu, și ea, și un soare blând la fereastră.





Sursă foto:
http://digital-art-gallery.com/picture/gallery/cat/10/RATING/DESC/16

duminică, 22 februarie 2015

Social Media Summit Bucuresti 2015 - ce am castigat?


A fost prima mea intalnire importanta cu cei din Social Media  (desi evenimentul organizat de Revista Biz era la a patra editie), in urma careia am deslusit o parte din mecanismul care invarte rotitele acestui nou sistem de interrelationare si comunicare. Cei drept, partea aceasta este destul de mica, raportata la volumul intregului sistem, dar suficienta ca sa-mi trezeasca interesul pentru abilitati necunoscute pana in prezent.

Altfel spus, atunci cand iti canalizezi toata energia spre latura tehnica a profesiei (cum este in cazul meu), omiti prezenta unor resurse surprinzatoare de comunicare, care te pot plasa cu un pas in fata celor din bransa. Sa fim sinceri, pana la urma cu totii ne dorim sa fim mai buni ca ieri sau mai buni ca ceilalti, indiferent de domeniul in care activam, iar orice skill dobandit/descoperit face diferenta.
Este esential insa, ca aceasta competitie sa fie una calitativa si mai putin cantitativa, fie ca este vorba de domeniu medical (unde activez in principal), fie ca este vorba de Social Media (unde abia am intrat).

Ce inseamna aceasta calitate si cum este perceputa de jucatori?

Calitatea se identifica de multe ori cu sintagma "putin si bun", insa nu vorbim de acel "bun" satisfacator, ci "original", care sa asigure succes si intaietate.
Mai exact, in SM content-ul devine "moneda" a unui business, atata timp cat este util, de calitate, actual, maleabil si vizibil pe toate canalele de comunicare.

Cum reusesti sa obti insa un astfel de continut?
Am detaliat mai jos cateva raspunsuri ale lui Dan Costea (Head of Digital, Tribal Worldwide Romania):

catincavlad@blogspot.ro

- cu o gandire pe termen lung;
- fara superficialitate;
- exersand si experimentand cat mai mult;
- fiind informat in permanenta si avand viteza de reactie;
- fara improvizatii, urmand tot timpul o strategie;
- cu simplitate si eleganta;
- cu pasiune si o doza de omenie;

Si daca reusesti acest lucru, atunci fi mandru de continutul creat, revendicandu-ti dreptul in SM!


catincavlad@blogspot.ro






Pentru exemplificare, dar mergand pe latura "asa nu!", ma voi folosi de statisticile prezentate de Alex Negrea (Head of Facebook Dept.,Spada), privind cele mai populare postari (din 2013 si 2014), cu continut slab, irelevant pentru creator, fara originalitate si care nu exprima nimic din caracteristicile sau ideile brandului respectiv.












Surse:
http://www.revistabiz.ro/smsbucuresti2015/?page_id=3348
http://www.slideshare.net/gaboss/alex-negrea-spada-44872444


Fiica mea și pantofiorii fermecați

Despre încălțămintea pentru copii aș putea vorbi o zi întreagă. De când voinicuța noastră a început marea aventură pe două picioare, am început să căutăm și să ne documentăm cât mai mult despre pantofii de copii, mai ales că am început să primim cadou fel de fel de botoșei, ghetuțe și pantofiori. Însă majoritatea era nesatisfăcătoare. Chiar și un ochi nespecializat ar observa, după felul în care pășește copilul, când o încălțăminte dăunează sau nu mersului.
Cei mai mulți copii învață să meargă undeva intre nouă și optsprezece luni, în funcție de rezistența și de stadiul de dezvoltare al musculaturii scheletice. Fiecare copil trebuie să fie tratat ca un individ ce își are propriul ritm de creștere. Am observat o tendință, printre tinerele mame, de a compara constant progresul copiilor, fără să mai țină seama că fiecare copil va începe să meargă atunci când va fi pregătit pentru așa ceva. Până la urmă, vorbim despre primii pași stângaci și timizi ai unei călătorii foarte lungi din viață. Să-i lăsăm deci, să se ridice și să îndrăznească a păși, atunci când vor simți că sunt gata.
Principala noastră grijă este să le oferim încălțămintea de calitate, care să le permită o experiență asemănătoare mersului desculț. Multe culturi, criticate poate de noi, moderniștii, păstrează nealterată această practică de a lăsa copiii, în primii ani de viață, desculți prin casă, prin grădină, pe nisip sau zăpadă. În acest fel, cei mici învață să meargă bine, au echilibru și își întăresc musculatura.

Am hotărât, în procesul nostru de căutare al pantofului perfect pentru buburuza mică, să cerem și părerea unor medici. În urma sfaturilor primite, ne-am conturat câteva cerințe clare despre ceea ce ne doream a fi încălțămintea cea mai sănătoasă :

- încălțăminte ușoară, cu talpă flexibilă, care să permită dezvoltarea mersului, antiaderentă și impermeabilă ;

- confecționată din piele moale (interior/exterior), fără întărituri, ultraflexibilă, care să nu permită împiedicarea prin exces de material sau cusături ;

- adaptată formei piciorușul, permițând confortul degețelelor ;

- prevăzută cu sistem eficient de închidere, dar ușor de manevrat de către adulți (gen arici) ;

- eventual, mărimi ajustabile pentru încălțămintea de primăvară /vară, știindu-se că piciorul celor mici crește foarte repede ;

- pentru  ieșirile în natură, la munte sau prin parc, e necesară susținerea gleznei ;

- ușor de curățat, rezistența la uzură, eventual reciclabilă (asta ca să fie în acord cu principiile noastre) ☺ ;

- modele vesele, colorate și naturale (cerință opțională).


Din recomandare în recomandare am ajuns, în cele din urmă, la Pantofiorul fermecat, un magazin online de încălțăminte sănătoasă, pentru bebeluși și copii.

 

Aici am descoperit cu bucurie foarte multe branduri românești, care merită din plin să fie promovate și cunoscute în rândul tinerilor părinți, deoarece, așa cum povesteam și într-un articol mai vechi, în spatele acestor mici afaceri dedicate bunăstării copiilor, stau părinți curajoși și ambițioși, care vor să schimbe mentalități și să educe.

Surprinderea mea a fost și mai mare când, pe lângă brandurile cunoscute de la noi din țară, producătoare de încălțăminte sănătoasă (Tikki, Melania, Baby Avus, Tino), am găsit pe site și un brand propriu, Kikki Shoes. Pantofii sunt confecționați manual, tot în România, cu pasiune și responsabilitate.

Prin gama variată de produse se încearcă acoperirea nevoilor pentru toate etapele de creștere : de la în încălțăminte pentru bebeluși, până la cea de băieți și fete cochete.

 

Calitatea materialelor, durabilitatea și confortul oferit de produsele distribuite prin magazinul online, reprezintă criterii stricte în alegerea producătorilor și partenerilor.

Vă invit, cu aceeași căldură cu care mi-a fost recomandat și mie magazinul, să căutați printre produsele listate, acei pantofiori fermecați potriviți, care să-i dea celui mic "praf magic" și curaj în a explora "lumea cea mare".

Noi i-am găsit, acum câteva luni de zile, iar de atunci am tot exersat prin casă alergatul, mersul pe vârfuri, țopăitul, în așteptarea primăverii cu alei însorite și iarbă crudă.

Pantofiori fermecați și copil epuizat













Surse:
http://www.scpod.org/foot-health/for-parents/baby-first-shoes/
http://www.babycenter.com/2_baby-on-the-move-cruising_1487416.bc

sâmbătă, 21 februarie 2015

Un blogger vrea sa ajute - merită să facem cunoscut acest lucru

Până la anunțarea campaniei Un blogger are nevoie de ajutor , nu știam aproape nimic despre Zolty. Cred că îi citisem doar vreo două postări, dar fără să conștientizez adevăratele lui problemele de sănătate.
În mare parte, timpul petrecut de mine pe internet, îl valorific citind pe și despre blogurile de parenting. Cred că din acest motiv nu m-am mai întors pe blogul lui Zolty în ultimele săptămâni. Noroc cu inițiativa celor de la Blogal Initiative, de a face cunoscută povestea lui tocmai prin mărinimia de care dă dovadă Zolty. Astfel am aflat că, deși suferă de distrofie musculară progresivă congenitală, lucru care în prezent îl imobilizeaza într-un scaun cu rotile, dorește să întindă o mână de ajutor unui alt suferind, oferindu-și vechiul scaun electric printr-un concurs organizat pe blogul lui.

De ce nu poate însă Zolty să ducă singur la bun sfârșit acest lucru? Deoarece scaunul donat, pentru a fi funcțional, are nevoie de acumulatori în valoare de 1500 lei (cât o escapadă la munte pentru mulți dintre noi). În plus, și costul transportului până la destinatar constituie o problemă. Așa s-a ajuns la ideea căutării unor sponsori care să încununeze efortul acestui om special, ce nu s-a pierdut în fața destinului nedrept.

În vreme ce eu mă bucur de ușurința cu care îmi țin laptopul în brațe, de libertatea de a tasta din orice poziție, de binecuvântarea de a fi sănătoasă alături de familia mea, acest blogger depune eforturi supraomenești pentru a tasta cu singurul deget pe care îl mai poate controla, deoarece boala a avansat într-atât încât nu se mai poate ajuta de brațe nici cât să mănânce singur.
Întreaga lui poveste o găsiți aici.


Iar la final, dacă îmi este permis acest lucru de către organizatorii campaniei, as îndrăzni să propun mobilizarea tuturor colegilor blogerri pentru acoperirea acestei sume plus cea necesară transportului, în situația în care sponsorii întârzie să apară.
Putem fii noi sponsori ai unui proiect cu o asemenea încărcătură emoțională, menținând bucuria unui om simplu, cu un minim de efort din partea noastră.






Sursă foto:
http://www.hear-the-world.com/en/help-us/how-you-can-help.html

joi, 19 februarie 2015

Cum m-a convins fiica mea să îmi tunez laptop-ul


Am un model de laptop de care sunt foarte mulțumita: e un Asus A6000. De când s-a născut însă fiica mea, activitatea de pe laptop s-a rezumat la arhivarea sutelor de fișiere video și a miilor de poze pe care le facem împreună, pentru a-i organiza un e-album (dacă îmi e permis sa îl numesc așa) pe care să i-l dăruim la aniversarea de optsprezece ani. Am ajuns la concluzia că, dintre toate cadourile prețioase pe care i le poate da un părinte copilului său, cele mai importante sunt amintirile.
Eu am moștenit, la rândul meu, de la părinți un geamantan de poze (cele mai valoroase sunt cele alb-negru). Dar acum, fiind vorba de generații diferite, tehnologie, dezvoltare și evoluție, fiicei mele îi voi lăsa, în loc de geamantan, un terra de fișiere.

Revenind la laptopul meu, am observat că de-o vreme încoace am probleme cu cablul de la încărcător, în sensul că în anumite poziții se oprește alimentarea. Bănuiesc că i se trage de la tratamentul deloc prietenos de care a avut parte în ultima perioadă, de când pitica mea a început să exploreze printre cablurile și aparatura din birou.

Am căutat informativ pe Laptop Garage un încărcător de laptop compatibil, rezonabil ca preț, cu garanție și transport gratuit.
Dar știind că se apropie sărbătoarea Dragobetelor și amintindu-mi că soțul meu își dorește de mult o nouă geantă pentru laptop, am hotărât să mai amân investiția personală, pentru a da prioritate cadoului.


Cu această decizie însă, fiica mea (de un anișor și ceva) nu cred ca a fost de acord și neștiind cum să îmi sugereze că și laptopul meu merită un "update", a recurs la vechiul truc cu paharul de suc pe tastatură...☺

Până la urmă i-am dat dreptate și am hotărât să întocmesc o listă de cadouri, pe de Laptop Garage, la care să adaug și tastatura de laptop, mai ales că am descoperit pe site-ul lor varianta (salvatoare) a achitării în rate, cu dobândă zero.







Articol înscris în campanie


Sursă foto:
http://www.laptopgarage.ro/

marți, 17 februarie 2015

Hai să lansăm împreună lampioane!

Când?

  • Pe 18 februarie 2015, la orele 18.00

Cu ce motiv?

  • E iarăși petrecere de Anul Nou 

Vei râde probabil la citirea acestor rânduri și mă vei mustra că m-am pierdut în spațiu și timp. E drept că gerul de afară îmi amintește mai degrabă de noaptea de revelion, cu temperaturi mult negative, decât de mărțișorul care se apropie.

Dar dacă ai fi un cunoscător al culturii asiatice și al zodiacului chinezesc mai exact, ai ști că, la prima lună plină din Vărsător, se sărbătorește anul nou chinezesc. Anul acesta pică pe 18 februarie (ora e dată de diferența fusului orar).


Începe astfel anul Caprei de Lemn, care va dura până pe 7 februarie 2016, când va fi înlocuit de cel al Maimuței de Foc.
Încăpățânarea, impulsivitatea și imprevizibilitatea sunt caracteristici ale acestui semn zodiacal, tradiția chinezească traducând anul 2015 ca un an al schimbărilor majore.

Pentru cei care nu își ghidează viața și deciziile după semnele zodiacale, am o alt motiv de sărbătoare, pentru care merită să lanseze un lampion mâine seară. Dacă se vor poza cu lampionul și vor urca poza pe Facebook, folosind #AnulNouChinezescWuXing, vor putea câștiga unul dintre cele 20 de premii a câte 1000 lei în preparate Wu Xing. Mai multe detalii se găsesc aici.



De unde facem rost rapid de un lampion?

  • Ni-l fac cadou cei de la Wu Xing (primul restaurant chinezesc cu livrare din București), la orice comandă plasată până pe 18 februarie. 

De ce totuși lampioane de Anul Nou?

  • Deoarece în cultura chineză lampionul reprezintă simbolul norocului. 
Astfel că, oriunde te-ai afla, lansează unul și pune-ți o dorință!
Eu îmi voi aștepta soțul pentru a merge împreună în aer liber (atenție! aprinderea lampionului e muncă de echipă), pentru a ne rosti dorințele de sănătate și de pace pentru 2015 și pentru a întâmpina încă o dată bucuria unui nou început.





Surse :
http://www.agerpres.ro/social/2015/02/17/anul-nou-chinezesc-a-fost-sarbatorit-luni-seara-la-teatrul-excelsior-08-29-45
http://www.horoscopurania.ro/articole-astrologie/horoscop-2015-anul-caprei-de-lemn.html
http://www.b365.ro/horoscop-chinezesc-2015-horoscop-2015-anul-caprei-de-lemn-anul-chinezesc-2015-horoscop-zodii_218953.html
http://www.simonatache.ro/2015/02/16/pe-18-februarie-vine-iarasi-anul-nou-anul-nou-chinezesc/

luni, 16 februarie 2015

Copilul și desenele animate

Este și va rămâne un subiect controversat. În ce măsură, desenele animate mai sunt într-adevăr destinate copilașilor?
Foarte multe serialele de desene abundă de violență, urlete, râsete malefice, jigniri și schimonoseli. Ca să nu mai vorbesc de hidoșenia de pe chipurile lor alungite sau turtite, buboase și străvezii.


Nici măcar comicul de situație nu te convinge să rămâi și să urmărești până la final. Cum să îndrăznești, în aceste condiții, să îți abandonezi copilul 10 minute la televizor, pentru a-ți bea cafeau liniștită sau pentru a vorbi cu mama la telefon?
Cum să nu vezi legătura dintre desenele animate, de pe majoritatea posturilor, și crizele de isterie ale copilului sau problemele sociale ale adolescentului de mai târziu?
Nu sunt împotriva accesului la televizor, cu atât mai mult lipsei televizorului dintr-o familie, însă abandonarea copilului la televizor (așa cum văd de multe ori și în parc) nu face parte din fundamentele după care funcționează familia noastră.

Timpul petrecut în fața televizorului este, în primul rând, un timp petrecut în familie. Doar în acest mod putem observa și aproba informația transmisă prin desene animate sau orice altă emisiune destinată celor mici.
În același timp, noi, ca părinți, nu stăm pe mărăcini alături de copil, căscând repetat și așteptând să se termine episodul pentru a putea schimba postul. Din contră, interacționăm cât mai des cu cea mică, dacă apare vreun personaj/animăluț nou, o întrebăm unde l-a mai văzut, cum îl cheamă sau îi explicăm (fără să stricăm povestea), atunci când ne privește nedumerită, de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat.


În primii ani de viață copiii sunt privitori pasivi. Ei au nevoie ca părinții să interacționeze cu ei, sa le explice ce se întâmplă la televizor, să le pună întrebări sau să-i stimuleze în crearea unei opinii proprii despre personajul principal sau despre o întâmplare. În felul acesta, ne asigurăm că vor deveni privitori activi, cu un simț critic dezvoltat.

Urmărind și selectând serialele de desene, cele mai potrivite pentru copiii de orice vârstă (pentru că nici copiii mai mari nu ar trebui sa aibă acces la cele violente, chiar dacă au altă putere de înțelegere) rămân cele clasice


Cum gărgărița mea este destul de mică, am descoperit că cel mai mult îi atrag atenția cântecelele animate din seria Super Simple Learning  și serialul Baby Looney Tunes. Deja are personaje și refrene preferate, arătând cu degețelul ori de câte ori recunoaște ceva.
Cât e de mică, reușește să ne ofere momente minunate prin veselia ei, prin dansul ei stângaci și prin chiotele jucăușe cu care încearcă să ne facă atenți la activitatea ei. Iar astfel de momente de calitate, petrecute în bucuria familiei, îți dau energie pentru toate momentele solicitante pe care le aduce ziua urmatoare.



Sursă foto : 
http://www.fanpop.com/clubs/ed-edd-and-eddy/images/25478396/title/ed-edd-eddy-photo
http://happytreefriends.wikia.com/wiki/File:Happy-Tree-Friends-happy-tree-friends-175494_1280_1024.jpg
http://dessins-animes.com/das/2267/name/baby_looney_tunes#http%3A%2F%2Fdessins-animes.com%2Fda%2Fbaby_looney_tunes%2Fimages%2Fbaby_looney_tunes-01.jpg
http://healthykidstoday.org/2014/01/teaching-grade-schoolers-to-understand-tv-and-movies/

sâmbătă, 14 februarie 2015

Cât de benefic e să improvizăm în fața copilului?

Cei care au crescut copii, știu că aceștia imita aproape tot ce văd.
Cei care au crescut copii mai mari, știu că aceștia se transformă în oglinda părinților.
Cei care au crescut copii atât de mari, încât au ajuns pe picioarele lor, știu că aceștia resping aspru ideea că le-ar semăna în obiceiuri și decizii. ☺

Ca părinți, ne aflăm tot timpul în vizorul copiilor. La inceput ne privesc nedumeriți, apoi ne recunosc, ne cer aproape, ne iubesc, treptat ne solicită ajutorul, vor protecția noastră, apoi se amuză de noi sau se supără, ne critică, pentru ca la final să ajungem noi să le cerem sprijinul. Însă oricare ar fi ordinea înșiruirilor de mai sus, copilul e modelat după matrița părinților.

Am o fiică, pe care mi-o doresc a fi cea mai reușită reflexie a mea. Dacă anumite cioturi ale personalității mele au fost ignorate până acum, reușind să le maschez delicat în fața prietenilor, partenerului, șefilor, pentru reprezentația din fața copilului meu le vreau sculptate - nu tăiate, ci sculptate.
Când îmi asez capul pe pernă lângă ea și îi simt respirația, mi-o imaginez în fața vieții, dansând și râzând permanent, radiind naturalețe și siguranță. O văd jovială si imprevizibilă lângă cei dragi ei, flexibilă în decizii, dar principială în toate aspectele vieții. Iar eu, ca părinte, îi pot oferi pârghiile necesare asamblării unui astfel de caracter frumos: prin propriul exemplu.


Principii de viață și stăpânire de sine
Mi-aș dori ca în parc, atunci când o bunica guralivă și ignorantă , mă critică pentru îndrăzneala de a-mi alapta în public copilul de 1 an, să pot improviza un răspuns comod pentru mine și fiica mea (care de-acum înțelege tot mai mult), dar suficiemt de convingător pentru a închide dialogul.

Naturalețe, veselie și frumusețe interioară 
În metrou, când întâlnesc o fostă colegă de faculate, pe tocuri de 20, care face ochii mari, pentru că la gâtul meu stă atârnat un copil în locul mărgelelor, asortat cu o pereche de blugi și bascheți, în loc de fustă cui, în astfel de momente ar trebui să improvizez o glumă bună, despre secta părinților fericiți la care m-am convertit.

Politețe 
În vizită la cei dragi, aș vrea să răspund amabilității și insistențelor de a gusta din desertul trudit, cu o improvizație elegantă, care să mascheze politicos refuzul.

Imprevizibilitate
Acasă, printre cărți cerate, păpuși cu baterie și cubulețe din lemn, atunci când se instalează timpul gol, improvizația poate resuscita o după-amiază plictisitoare, hrănind imaginația cu creioane colorate pe pereți.

Curaj și adaptabilitate
La cursuri și ateliere de copii și părinți, când informațiile vin avalanșă, iar interacțiunea este obligatorie, mai ales cu părinții ai căror fetiță a devenit partenera de joacă pentru a mea, improvizația poate sparge barierele nesiguranței, inițiind subiecte comode de discuții, despre parentingul sănătos.

Comunicare 
Chiar și alături de partener, improvizația e salvatoare atunci când cina nu e gata, din cauza filmului care te fură vineri seara, chiar dacă aduce la pachet și ideea unei viitoare destinații de vacanță.

Pentru a-mi completa lista de mai sus, am de gând să merg la Școala de Improvizație, pentru notițe avizate de specialiști și recomadate a fi aplicate cât mai des în viață.




Sursă foto:
http://carteaamagirilor.blogspot.ro/
http://i-cristina.blogspot.ro/2010/12/suntem-actori.html

vineri, 13 februarie 2015

Nu mai avem timp pentru sănătate sau nu mai avem încredere în sistemul sanitar?

["Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască, deși aproape toți se nasc cu ea" - Hipocrate] 

Gustările multicalorice de la birou, comunitatea și viața virtuală acaparantă, captivitatea infernală a traficului (mai ales în capitală), shoppingul promovat agresiv (sub toate formele lui), mediocritatea tabloidelor și a televiziunilor, toate aruncă omul modern înapoi în timp, în așteptarea unui nou Hipocrate, care să-l oprească din goana nebună și să-l determine să reflecteze asupra echilibrului său cu natura. 



La toate aceste aspecte se adaugă însă unul, pe cât de grav, pe atât de greu de remediat: pierderea încrederii în sistemul sanitar și specialiștii lui. 

Prin prisma profesiei mele, întâlnesc zilnic pacienți cărora timpul le-a declarat război, care au încetat să mai respire în afara profesiei. Aceștia sunt roboți ai unei societăți care promovează, otrăvitor de mult, false priorități. 
Mi s-a întâmplat de multe ori să nu reușesc să îmi termin indicațiile și informațiile terapeutice, pentru că pacientul pleca grăbit din farmacie. Probabil se gândea că și așa a pierdut destul timp, abătându-se din drum pe la farmacie și așteptând la o coadă de 3-4 persoane pentru un banal paracetamol, pe care îl știe și îl înghite de ani de zile. De ce ar mai avea nevoie de informații suplimentare și consiliere? 
Nu-i trebuie lui protecție hepatică sau vitamine, ecografii suplimentare, antibiograme sau RMN-uri. 
Și ce dacă alunița de pe spate a început să crească, atâta timp cât nu incomodează prea tare... 
["Poți descoperi câteodată ceea ce nu cauți - Alexandre Fleming] 
Și palpitațiile din ultima perioadă vor trece - stresul e de vină; tensiunea e puțin cam mare - poate e de la cafea (a abuzat în ultimul timp) sau... poate nu e bun tensiometru luat de soție din supermarket (deh! la reducere). 
Iar toată moda asta cu omega 3-6-9 (toți colegii de birou și-au cumpărat) e o formă de marketing manipulator - nu-i trebuie lui ulei de pește! Bunicii și părinții au mâncat șuncă cu ceapă toată viața și n-au avut colesterolul mare, nici nu știau ei cum arată uleiul de pește. 
["Sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentație și activitate fizică" - Hipocrate] 
Ca să nu mai amintească de imunitate: auzi - echinaceea, gheara pisicii, zinc - bani aruncați pe geam. Atâția ani a ținut "virușii" la distanță cu o cană fierbinte de ceai cu miere și lămâie și un paracetamol (n.a.1:  viruși are doar calculatorul☺, la om se transmit numai virusuri; n.a.2: mierea la temperaturi de peste 40° devine toxica, iar vitamina C este distrusă de căldură). 
Ce mai contează că tusea nu mai trece de trei săptămâni, la un moment dat va scăpa de ea, fără să-și mai bată capul cu telefoane pentru programări la medic, învoiri in timpul programului și rețete kilometrice. 
Și în plus, toată lumea a văzut la televizor că farmaciștii fac înțelegeri cu medicii, au afaceri ilegale de medicamente - de ce să le dea șansa să se îmbogățească și din buzunarul lui? 
["Cel mai bun doctor oferă întotdeauna cât mai puține medicamente " - Benjamin Franklin] 


Repercursiunile pe care le simt eu (ca susținător al actului medical, dar mai ales ca mamă) ale acestei atitudini de îndepărtare și ignorare a prevenției și, totodată, al diagnosticării timpurii, se îndreaptă pe termen lung asupra generațiilor viitoare. Copiii noștri, pe care astăzi refuzăm să îi vaccinăm, dând crezare vedetelor care strigă la televizor despre argint și mercur (n.a.3: aveți aici detalii despre Andrew Wakefield și falsificarea cercetărilor științifice referitoare la legătura vaccinului ROR cu autismul), vor suporta consecințele. Acasă, părinții nu mai pun accent pe disciplina medicală și alimentară, adultul de mâine pierzând aceste principii profilactice. 

["Medicul îngrijeşte, natura vindecă" - Hipocrate] 

Este adevărat că pădurea nu ar fi pădure, dacă nu ar avea și uscăciuni, dar haideți să acordăm vot de încredere acelor specialiști care chiar își practică meseria cu devotament înainte de toate. S-au plâns toți că pleacă valuri de medici rezidenți - acum se întorc (o parte din ei), haideți să profităm de cunoștințele lor! Clinicile private au început să îi vâneze. Ei vor resuscita sistemul românesc, vin cu o abordare diferită, holistică, menită să trateze pacientul atât medical, cât și emoțional sau din punct de vedere al nutriției. 

["Să îți dorești să fii sănătos este o parte din sănătate" - Seneca]



Echipa din spatele Clinicii Hipocrat 2000 este una dintre acelea care se luptă să readucă încrederea și echilibrul dintre specialist și pacient, practicând actul medical în cel mai profesionist mod, având la dispoziție dotări, aparatură și tehnici moderne. 



Inițial, în 1996, au pornit la drum 13 cadre medicale; un an mai târziu luând naștere și propriul Serviciu de Ambulanță, apoi Centru de Imagistică și Laboratorul de Analize. Acestora li s-au adăugat Spitalul de Recuperare Medicală și o Salină. 
Extinderea lor s-a realizat și în alte localități din jurul Bucureștiului, acum fiind prezenți atât în capitală și Ilfov, cât și în județele Prahova și Giurgiu. 

Redobândirea încrederii și respectului față de persoanele din domeniul sanitar se poate face doar prin dezvoltarea conceptului de "Medicină pentru întreaga familie". 
Așa cum e bine să ne găsim un farmacist al familiei, empatic, eficient, profesionist și etic, la care să apelăm tot timpul, tot așa ar trebui să ne alegem și o Clinică a Familie, care să ne poată oferi cât mai multe servicii, potrivite tuturor membrilor: laborator de analize, medicină de familie, pediatrie, alergologie, ginecologie, stomatologie etc.
Iar dacă această clinică oferă și varianta unor abonamente personalizate familiei, cu atât mai bine. 

Vă îndemn, așadar, să găsiți timpul și resursele necesare pentru a redescoperi importanța medicinei printre profesioniștii dedicați sănătății pacienților!

["Dacă tu nu ești pregătit să îți schimbi viața, medicul nu te poate ajuta" - Hipocrate] 





Sursă foto :
http://www.descopera.ro/dnews/11321939-1-din-6-barbati-va-face-cancer-un-nou-test-poate-indica-cat-de-agresiva-este-boala-si-cum-trebuie-tratata
www.medicul.ro 
http://www.copilul.ro/sarcina/simptome-sarcina/9-simptome-de-sarcina-confundate-cu-sindromul-premenstrual-a10892.html
www.hipocrat2000.ro 

marți, 10 februarie 2015

Iubește în stilul MindBlower

Despre sentimentele pe care mi le trezește această aniversare americană a iubirii, am mai scris și în trecut (găsești articolul aici), motiv pentru care voi încerca să ies puțin din tiparul cadourilor dulci, zaharisite și melodioase. Și pe aceeași lungime de undă cu mine, mă bucur să îi descopăr pe oamenii din spatele proiectului MindBlower.ro
Când i-am descoperit întâmplător pe net, lucrul care m-a făcut să le și accesez pagina a fost sloganul lor inedit "cadouri ieșite din minți". Surpriza pe care am avut-o, răsfoind magazinul, din pagină în pagină, a fost plăcută: zeci de idei noi de cadouri, proaspete și amuzante, provocatoare (dar nu în sensul ieftin, aplicat de celelalte magazine de cadouri online), utile și distractive (în sensul producerii de reprize de râs sănătos și molipsitor).
M-au bucurat posibilitatea de filtrare și criteriile sugerate, în încercarea de găsire a diverselor produse, precum și viteza de răspuns. De obicei, când accesez un magazin online, la care funcția de căutare a produselor dă cu virgulă sau, mai rău, afișarea pe alte dispozitive, exceptând calculatorul, înflorește prin erori și suprapuneri de text și imagine, mă determină să nu mai intru niciodată pe respectivul link.
Acestea sunt treburi care țin de bucătăria programării, la care nu mă pricep, dar care, pentru un vizitator, sunt decisive în hotărârea de a deveni client sau nu.
Așadar, o structură a magazinului online, bine pusă la punct, valorifică înzecit potențialul produselor comercializate. Mă bucur că am găsit acest lucru pe MindBlower.ro

Revenind la provocarea lansată cu ocazia săptămânii iubirii în lume, am căutat pe site-ul lor, produse din categoria Valentines’s Day 2015, plină de speranța că îndulcitorii în formă de inimioară nu au ce să caute aici. Și am intuit bine!  :)
Iată ce mi-a sărit în ochi la o primă răsfoire (din categoria "idei de cadouri pentru el") :

  • litere pentru frigider, cu ajutorul cărora să-i pot lăsa mesaje despre friptura din cuptor, factura de lumină sau copilul de la grădi, mesaje la care el să răspundă cu un " te iubesc" aplecat;
  • semn de carte  în formă de palmier, în eventualitatea în care nu-i servește ca despărțitor între paginile consumate și cele viitoare, necunoscute, cu siguranță ii va aminti de Cannes, de filme bune, invitându-mă în felul ăsta la cinema;
  • ceas haios de birou, care îi va fura zâmbete chiar și atunci când timpul devine dușman.














Dacă și tu ești unul dintre cei care au alergie la plușurilor, baloane și rame foto și care își doresc să abordeze altfel sărbătoarea iubirii, te îndemn să arunci o privire pe MindBlower.ro. Cu siguranță vei descoperi produse care ies din tiparul dulcegăriilor.







Update: 80 pts (BlogAwards.ro)

Cum îți schimbă copilul planurile de amenajare

Ne-am dorit tare mult, încă de când ne-am așezat la casa noastră, să ne amenajam bucătăria cât mai aerisit, dar eficient, ținând cont că week-end-urile sunt petrecute îndeosebi aici. Soțul meu este un mare pasionat de aparatură și ustensile de bucătărie, astfel că, pentru a compensa spațiul pe care îl ocupă toate acestea, ne-am gândit să renunțăm la masa tradițională și să încercăm incorporarea unui blat pe peretele liber, completând cu 2 scaune de bar.


Ne-am gândit chiar și la situația în care ar fi venit rudele în vizită și ar fi dorit să rămână la masă. Însă un aspect, ne-a făcut să renunțăm la planuri și să reanalizăm amenajarea bucătăriei. Copilul. Ne doream foarte mult să ne mărim familia, simțind că a venit acel moment în care frica și încrederea, neîndemânarea și maturitatea au ajuns în balanță.
Astfel ne-am reîntors la schema clasică de decorare a bucătăriei, în care locul de servire al mesei (în trei), devenea la fel de important ca cel al preparării.


Prin urmare, am optat pentru o masă rotundă albă, la care acum căutăm patru scaune elegante de piele, chiar dacă momentan pitica noastră folosește scăunelul special. Timpul trece extraordinar de repede, astfel încât, peste o vreme vom sta (poate) patru în jurul mesei rotunde, gustând un mic-dejun rapid, înainte de a pleca fiecare la școală sau job. Ori vom petrece duminici prelungite în familie, cu o plăcintă și un fresh în față, înainte de plimbarea pe biciclete în Herăstrău.

Cunoștințele, căci ce ne-am face fără ele, ne-au recomandat un magazin online, cu sediul în Constanța, care importă scaune și mobilier de calitate, încă de prin 2006. Aveți aici și adresa magazinului lor din Constanța.

Am răsfoit ofertele lor, în special la scaune de bucătărie și am fost plăcut impresionată de diversitatea lor, de prețurile practicate și de rapiditatea cu care onorează comenzile (în maxim 48 ore produsul ajunge la tine).
Plus că transportul este gratuit oriunde în țară.
După consultări de familie, ne-am decis asupra următorului model de scaun:


În urma discuției telefonice avute cu un reprezentant, ni s-a precizat că dacă ne hotărâm să plasăm comanda până în orele 15.00, produsele sunt expediate chiar în aceeași zi (dacă sunt pe stoc), ajungând la destinație în dimineața următoare.
În plus, dacă nu suntem mulțumiți de scaune, indiferent de motiv, le putem returna în termen de 14 zile, fără nici un fel de penalități.
Făcând o glumă soțului, că prin această achiziție a scăpat de cadou de mărțișor pentru fetele familiei :) , am fost întrebată dacă m-am gândit la cadoul pe care i-l voi da eu de Dragobete.

Hmmm..., cum să răsfăț oare soțul dacă nu cu un scaun de masaj? Tot pe magazinul online am găsit o ofertă la un scaun de birou cu funcție de masaj, din piele ecologică, robust, cu picior metalic cromat. E foarte importantă rezistența, deoarece de-a lungul anilor, soțul a avut numai experiențe neplăcute cu scaune de birou scumpe, ineficiente și extrem de fragile.
Dacă tot vrea amintire de Dragobete, atunci m-am gândit să nu fie doar unul simplu, ci să aibă și o funcție surpriză, binevenită în pauzele dintre proiecte.


Dacă aveți și voi proiecte sau renovări de făcut și aveți de gând să vă schimbați unele obiecte de mobilier, vreți să vă pregătiți terasa pentru la primăvară sau, pur și simplu, vă trebuie doar un scaun de birou, îi puteți contacta și pe pagina lor de Facebook.
Încă un aspect interesant pe care îl găsiți pe site este categoria de scaune refurbished, iar prețurile sunt destul de atractive.


Update: 70 pts (BlogAwards.ro)

Sursă foto:
http://www.scauneonline.ro/
http://www.mobex.ro/colectii--3-39-83.htm