Valori numai bune de transmis copiilor

Minunata perioadă a alăptării exclusive (în acele cazuri fericite) se termină extrem de repede, după șase luni, lăsând să apară din nou temeri cu care mama trebuie să lupte ca la începutul fiecărui capitol.
Cu ce aliment încep? Câte grame? Dacă refuza? Acestea sunt printre cele mai răspândite întrebări pe forumurile și grupurile de părinți.
Diversificarea, căci ea reprezintă sperietoarea tinerelor mămici, este un moment crucial în dezvoltarea bebelușului, punându-și însă amprenta și asupra preferințelor adultului de mai târziu, asupra sănătății și disciplinei lui alimentare, dar și asupra bagajului medical, care îl va însoți toată viața.
Din aceste motive se explică importanța unui start bun (sub îndrumarea părinților), în ceea ce privește o alimentație corectă.

Noi am trecut cu mult bine de acest prag, cu multă stăpânire de sine și curaj, căutând cele mai bune surse de informare. Nu spun că persoanele din jur (mai mult sau mai puțin autorizate) nu ne-ar fi răspuns la întrebări sau nelămuriri, dar într-un domeniu care evoluează atât de repede, ținând pasul cu lumea medicală, e foarte probabil ca tehnicile și regulile de acum 10-20 de ani (cu care am crescut noi)  să nu mai fie aplicabile în ziua de astăzi. Nutriția este o ramură importantă a medicinii, sursă a numeroase dereglări la nivelul metabolismului, dar și un izvor de profit pentru marile companii.
În acest sens, noi, ca părinți, suntem datori să pregătim și să susținem dezvoltarea și înrădăcinarea unei discipline alimentare a familiei. Cum reușim practic aceste lucruri?

1. Copilul este responsabilizat (atunci când vârsta o permite) cu activitatea din bucătărie, implicarea lui chiar și în cele mai simple lucruri îl ajută să înțeleagă principiile familiei din punct de vedere al alimentației.
Eu o rog pe fiica mea să mă ajute să alegem legumele sau fructele din congelator (fiind iarnă și având provizii bine păstrate de la bunici). Am observat ca îi place să analizeze punguțele reci și colorate, cu bastoane de morcovi sau fasole verde, cubulețele de țelină și păstârnac, biluțele de mazăre, vișine sau afine. După ce le inventariază, mi le întinde pe rând, ca să îmi continui activitatea.

Cu riscul de a încetini "treaba în bucătărie", îmi las copilul să asiste la pregătirea mesei, iar de îndată ce vârsta o va permite, o voi implica și mai mult. Cu siguranță, pâinea va fi cu mult mai gustoasă atunci când va lua parte și micuța domnișoară la frământarea aluatului. De asemenea, obișnuiesc să comunic cu ea și să ii explic cât fieb legumele, cum se taie ceapa, de ce se folosesc condimente, cum se face iaurtul. Momentan, la cele 14  lunițe, mă privește nedumerită sau îmi răspunde pe limba ei, dar sunt conștientă că această implicare are efecte benefice pe mai multe planuri.
Prezența copilului alături de părinți în bucătărie (nu mai vorbesc de obligativitatea servirii cel puțin a unei mese pe zi împreună) imprimă, în cel mai plăcut mod, un stil de viață sănătos.

2. Din dorința de a aduce în meniul nostru și, mai ales, al copilului nostru cele mai sănătoase alimente, ne-am reorientat către bogățiile din grădina părinților (deveniți fericiți bunici). O lungă perioadă de timp (studenție, practică, primul job) am ignorat această posibilitate, căzând în tentațiile fast-food-urilor și semipreparatelor, fără să conștientizăm că, ceea ce credeam noi că reprezintă economie la gătit, erau de fapt bani aruncați. Nici nu discut despre "beneficiul" pe care l-am adus sănătății noastre în toată această perioadă.
Apariția copilului ne-a trezit însă, dându-ne seama de capcana vieții agitate și ritmului haotic la care ne supunem, mai ales când locuim într-un oraș mare. Bunicii (să-i țină Dumnezeu sănătoși ani mulți!) ne sprijină cu tot ce au sănătos în gospodărie. Suntem norocoși că avem o astfel de oportunitate, pe care acum o exploram la maxim: roșii uscate și păstrate în ulei de măsline, zacuscă de ciuperci și vinete, sosuri și siropuri naturale, legume și fructe congelate (iarna), verdeață și radacinoase proaspete (primavara) și din nou fructe, expoziție de fructe proaspete (din vară până spre sfârșitul toamnei).

3. Oportunitățile din ziua de azi ne permit să economisim bani, dar mai ales timp (atât de prețios într-o tânără familie). În București, marile magazine au implementat programe de cumpărături online și livrări la domiciliu. 

Astfel, timpul petrecut la cumpărături devine timp dăruit fetiței noastre.
Mai mult de atât, atunci când ne apucăm să comandam online, știm exact de ce alimente avem nevoie, verificând la fața locului  "stocurile zero". Nu ne mai încurcăm nici în liste lungi și haotice, de multe ori uitate pe masa de acasă  :) Unde mai pui că, de nenumărate ori, în magazin așteptăm zadarnic ajutorul vreunui angajat pentru a găsi raftul cu "pliculețe X"  sau "cutiile Y".
Marele avantaj al cumpărăturilor online însă îl reprezintă vizualizarea coșului și posibilitatea respectării bugetului, prin ajustări ale cantităților sau ale produselor. Totodată, poți scăpa de capcana promoțiilor false, verificând prețul real la ceilalți comercianți.
Cumpărând cu responsabilitate, evităm supraaglomerarea pe rafturi și în frigider, ceea ce ar duce inevitabil la o evidență mult mai scăzută a produselor sau alimentelor cu valabilitate mică. Mâncarea aruncată la gunoi (de multe ori chiar în ambalajul original) reprezintă pierderi in bugetul familiei, pierderi care ar fi putut să se transforme în jucării sau accesorii pentru copil. Și cum bine se cunoaște, comportamentul părinților reprezintă reper pentru copii. Astfel că, acest lucru ar trebui să ne motiveze să devenim exemple din ce în ce mai bune pentru copiii noștri, pornind de la activități, limbaj, atitudine, empatie, disciplină și principii de viață.

4. Modul de a găti și de a conserva resursele sunt, din nou, surse de economie și eficiență în bucătărie. De când am început diversificarea prichindelului, m-am orientat către maximizarea aportului nutritiv și scăderea timpului de preparare, deoarece un bebeluș de 6 - 8 luni nu așteaptă înțelegător să pregătești 2-3 feluri de mâncare. Astfel că, aparatul cu aburi a reprezentat cea mai bună soluție. În 30 - 40 de minute (în funcție de ingrediente) sumt gata atât felul principal al familiei, cât și legumele bebelușei. Având patru nivele, aparatul poate găti în același timp legume, orez sau fructe, dar și ciuperci, carne de pui sau pește. Interesant este că, prin acest procedeu, alimentele conservate se pot găti în siguranță, direct de la congelator, fără o perioadă de dezghețare. Economia de energie, timp și resurse este evidentă.
O altă sursă de economie majoră în bucătărie o reprezintă, după părerea mea, consumul responsabil de apă. Din acesta motiv încurajez, de câte ori am ocazia, investiția într-o mașină de spălat vase. Cantitatea de apă menajeră se va diminua foarte mult.

În contextul crizei mondiale de resurse, a scandalurilor despre alimentele modificate genetic, a deceselor cauzate de subnutriție în țările slab dezvoltate, a poluării excesive cu deșeuri nedegradabile (provenite în mare parte și din industria alimentară), comunitatea internațională face eforturi mari pentru educarea populației în spiritul unui stil de viață sustenabil.
La nivel mondial, aproximativ 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în fiecare an. De ce ar trebui sa ne pese?
Pentru că irosirea mâncării este o problemă acută și în țara noastră. Conform statisticilor, fiecare român aruncă aproximativ 100 de kilograme de mâncare anual, din care 15% reprezintă mâncare ce nu a fost nici măcar scoasă din ambalaj. Vestea bună e că fiecare dintre noi poate face o diferență în acest sens. Putem alege să utilizăm înțelept resursele și să îi inspirăm și pe cei din jur să facă la fel.
Jamie Oliver propune în noua sa carte, "Economisește cu Jamie", apărută la Curtea Veche Publishing, un nou stil de a face cumpărături, de a găti și de a utiliza alimentele astfel încât să economisim mai ușor. Rețetele sunt realizabile cu un buget redus gândite astfel încât să valorifice la maximum ingredientele. În plus, fiecare porție este gândită să coste mai puțin decât un produs de tip fast-food.


Iată, de exemplu, câteva din artificiile pe care le aplic în bucătăria familiei mele:

• Legumele și fructele care rămân în exces, sunt mărunțite și congelate în pungi speciale, astfel încât se evită alterarea lor și, implicit, aruncarea. Fructele congelate sunt adesea folosite pentru prepararea milkshake-urilor. 

• Piureurile de legume/ leguminoase/cereale care rămân de la masa fetiței (nesărate și necondimentate) sunt folosite în prepararea sosurilor și tocănițelor noastre. (Piureul de linte cu ardei gras este excelent pentru prepararea sosului de paste). 

• Resturile de friptură de seara, merg fie dimineața la omletă, fie într-o salată la prânz. 

• Pâinea veche o transform în pesmet. 

• Branza sau telemeaua uscată intră în compoziția plăcintelor. 

• Resturile de semințe, sâmburi sau stafide ajung în bolul cu cereale cu lapte. 

• Frunzele de la broccoli sau gulie, în loc să le arunc, le folosesc la supe sau salate. 

• Verdeața (mărar, pătrunjel, leuștean) o folosesc în întregime în mâncare, fără să mai îndepărtez codițele groase. 

• Laptele mai vechi de două zile (de la deschidere) este numai bun pentru obținerea câtorva sute de grame de brânză calcică. 

• Legumele preparate la abur, rămâne în plus, sunt adăugate la supele cremă. 

Acum vă provoc și pe voi, Mirela, Diana și Ella, să vă implicați în acest demers: cumpără isteț, gătește inteligent și irosește cat mai puțin! (#SaveWithJamie) 

Dacă acceptați, povestiți pentru început, pe blogul personal, despre metodele prin care credeți că ați reuși să economisiți în bucătărie. 

Până pe 15 februarie, puteți deveni #EroulSaptamanii , iar cei de la Editura Curtea Veche Publishing vă vor premia. 

Sursă foto:
http://www.curteaveche.ro/blog/2015/01/27/economiseste-cu-jamie-fii-eroulsaptamanii-la-curtea-veche-publishing/
http://www.japantimes.co.jp/news/2011/10/25/reference/net-super-trend-food-for-thought/
http://www.lucaandcompany.com/products/the-funpod/
http://skinnygeneproject.dreamhosters.com/6-tips-to-make-a-healthy-family-dinner-tradition/